Una dintre cele mai importante teme de cercetare exploratorie  și de politici educaționale este Leadership, Analize, Strategii și Modelare Sistemică

Abordarea tematicilor descrise anterior cumva n-a mai lăsat interpretabilitate pentru tematica centrală a proiectului: 

Leadership, analize, strategii și modelare sistemică. Spunem asta deoarece fiind în discuție niște subiecte de mare actualitate dar și de impact major asupra societății umane (a principalelor procese și domenii sociale), acestea au nevoie de vârfuri/ elite umane care să fie capabile să dea direcție, să susțină (inclusiv prin forța personală (caracter și abilități intelectuale), să mobilizeze și să inspire umanitatea pentru a reuși să evolueze pe principii calitative noi, în paradigma de existență sustenabilă. 

Astfel, principalele direcții abordate de tematică vor include:

• Inițierea și proiectarea unor mecanisme capabile să definească principiile de funcționare a rețelei umane profesionale.

Paradigma piramidală de reacție la diferiți factori de mediu (de orice natură) și-a dovedit ineficiența  o dată – prin risipa de resurse, folosite inadecvat și excesiv (consumerism) și a doua oară – prin distrugerile planetare generate de consumerism. Apoi, din cauza dinamicii evoluției actuale, standardizarea, proceduralitatea și birocrația nu mai permit intervenții în timp real. Ajungem de cele mai multe ori să re-acționăm decât să planificăm acțiuni  coerente și conștiente. Astfel, considerăm că doar organizarea socială pe tiparul de rețea umană profesională poate fi capabilă de acoperirea acestor nevoie (de definirea a unor direcții de evoluție a fenomenelor, de anticipare a consecințelor acestora și de definire a acțiunilor pe care este nevoie să le întreprindem în aceste condiții (situații).

• Motivarea muncii și a lucrului bine făcut.

Cum putem dezvolta motivații serioase și de impact în condițiile în care valorile devin tot mai perisabile, iar calitățile ajung să fie definite ca niște detalii secundare. În aceste condiții, devine evident că nu departe sunt timpurile când totul va fi pus la îndoială, iar noi, ca și societate sau națiune (dar dată fiind tendința de globalizare a fenomenelor putem spune civilizație) vom ajunge în impasul de a nu ne mai putea baza pe nimic: de la calitatea informațiilor, la calitatea lucrurilor, la calitatea serviciilor (inclusiv educație și sănătate), la calitatea umană, în general. Astfel, deși cu tentă filosofică, această tematică are nevoie de cercetare și analiză serioasă precum și de identificarea unor posibile direcții de intervenție în acest sens.

• Calitatea umană și promovarea liderilor autentici pentru a crea o elită funcțională. 

Problematica este foarte complexă și presupune câteva componente esențiale: 

• • Pentru majoritatea indubitabilă a profesiilor și meseriilor sunt gândite cursuri universitare de specializare, programe de masterat, etc.; pentru funcțiile de conducere, de cele mai mult ori se adoptă metoda ”formare la locul de muncă” – adică un specialist care a demonstrat eficiență profesională parcurge o oarecare formă de formare (perfecționare) și se consideră că este apt să devină un conducător cel puțin la fel de inspirat precum a fost de bun profesionist la locul de muncă specializat. Ori realitatea ne demonstrează că de cele mai multe ori – nu se întâmplă așa. De multe ori, cei care sunt buni profesioniști nu pot fi și buni lideri. Calitățile și competențele ce țin de leadership nu totdeauna sunt compatibile sau complementare cu cele profesionale. Astfel, ne trezim într-un impas major: cel care inspiră toată echipa (organizația) să nu poată fi capabil s-o facă.

Iar implicațiile acestei constatări sunt majore. De aceea devine necesară formarea specializată predeterminată a indivizilor umani care vor ocupa poziții cheie și vor integra o serie de meta-competențe legate de leadership. Aceasta tematică va trebui analizată în detalii fine, rafinată în programe de formare și introdusă în ofertele educaționale.

• • Deși rețeaua profesională funcționează pe principii uneori independente de calitatea dirijării/ conducerii realizată de o persoană, totuși, abilitățile de leadership sunt tot mai necesare, mai ales prin prisma faptului că anumite responsabilități/ activități ce anterior erau în fișa postului decidentului final, al celui care manageriază integralitatea proceselor într-un sistem clasic de înțelegere a fenomenului, acum se vor regăsi (pe anumite direcții) în fișele posturilor tuturor celor care activează în departamentul/ sectorul respectiv.

Fiecare dintre cei care de exemplu, activează într-un departament, în anumite situații – ajung să fie responsabilii principali de o activitate sau proces. Asta implică calitatea deciziei (pe subiectul dat), capacitatea de a dezvolta o strategie de analiză și una de intervenție, de delega responsabilități (după ce în prealabil s-au identificat cei mai potriviți profesioniști pentru acestea), etc. – și încă o serie de competențe care anterior erau specifice postului asociat cu conceptul ”lider”/șef, dar în paradigma nouă – cea a rețelei umane profesionale – se disociază către toate elementele profesionale implicate. 

De fapt, conștientizarea și emanciparea ființei umane este direct legată de aceste aspecte: nu mai poate fi tolerată o singură formă de decizie pe subiecte ce implică complexități care sunt dincolo de limita și capacitatea umană. Această modalitate este mai eficientă (evită birocrația și încurajează meritocrația: nimeni n-o să vrea să-și știe soarta dependentă de capacitatea profesională a unui individ slab pregătit sau fără competențele necesare integrate. Iar asta implică dezvoltarea unor programe de ”leadership al maselor” – când fiecare integrează cât îi permite potențialul din competențele de leadership, dar per total, în anumite puncte cheie suntem asigurați cu personalități bine pregătite în acest domeniu.

• Atât analizele cât și strategiile sunt elemente care țin de modul de organizare a unei activități.

Fiind atribute ale elementului conducere (în paradigma veche), în noul context, acestea capătă niște valențe mai specifice, care pătrund ca și formă de activitate în rândul mai multor meserii și activități. Vorbeam despre schimbarea paradigmei profesionale și evoluția meseriilor: una dintre activitățile de bază în orice meserie va deveni capacitatea de a analiza pertinent (rapid, coerent și eficient) o situație/ context și de a lua decizii (a dezvolta strategii de acțiune) pentru a interveni optim. Astfel, nu mai putem să ne mulțumim ”doar” cu profesioniști buni ci avem nevoie ca aceștia să integreze și calități de leadership. Tiparul acestor meta-competențe este structurat pe aceleași principii/ elemente definitorii în orice meserie și la orice nivel de competență. Definirea aspectelor care produc diferențe va fi provocarea majoră în acest sens.

Modelarea sistemică 

este o problematică atât de complexă încât de analiza și cercetarea acesteia se vor ocupa grupe poli-specializate / multe-disciplinare de cercetători cu specializare atât nișată cât și universală. Aceștia vor trebui să dezvolte niște noțiuni conceptuale semantice, universal valabile pentru o gamă largă de tipare fenomenologice, care să poată fi transpuse pe orice domeniu de activitate (și care are nevoie să fie analizat prin modelare) și prin relațiile elucidate de aceste tipare – să reușească identificarea celei mai pertinente/ eficiente soluții (sau portofolii de soluții). Această nevoie (tematică, în acest context) a rezultat din analiza  contextului actual, a tiparelor de evoluție a fenomenelor, a dinamicii care însoțește această evoluție precum și a capacităților tehnologice de care dispune (și va dispune și mai mult în viitorul apropiat) omenirea. Avem mare nevoie de dezvoltarea unui sistem filozofic care să permită integrarea unui număr mare de date (care să acopere toate perspectivele complexității fenomenelor actuale) și în baza cărui să reușim dezvoltarea unor logici sustenabile a fenomenelor.

Sunt doar câteva aspecte care țin de meta-tematica centrului educațional de excelență cu numărul 7. Aceasta integrează o serie de elemente esențiale,  fundamentale, pe baza cărora se vor iniția și structura demersuri ulterioare. De aceea este nevoie să sintetizeze și să înglobeze toate aspectele experiențiale ale centrelor dezvoltate anterior și abia după asta – să se analizeze și să se deducă niște elemente principiale. Este o responsabilitate imensă deoarece finalitatea cercetării va fi crearea unui sistem referențial valoric (filozofic) care va permite remodelare fenomenologică a unei game largi de evenimente.

În trecutul relativ recent, conducerea organizațională era ierarhică și era concentrată mai mult pe poziție decât pe proces. Exista  tendința de a vedea conducerea ca o funcție a puterii și a influenței, în care fluxul de putere este unidirecțional, de la lider în jos. La fel ca modelul pe care este structurat și sistemul de învățământ, ideile despre dezvoltare a sistemului de leadership au derivat de la modul de organizare a liniilor de producție industrială. Liderii  sunt cei cu experiență de line-manager. Acest lucru funcționează bine într-o fabrică și atunci când nevoile de conducere sunt procedurale sau operaționale. Dar depășind era industrială și intrând în epoca conceptuală (Pink, 2006) se solicită revizuirea paradigmelor de gestionare/ management. O mentalitate din fabrică, cu un leadership bazat pe putere, privilegiu și procedură, nu mai este eficientă. Acum este tot mai evident, că leadership-ul poate fi procedural sau operațional (leadership mecanic), dar și relațional sau conceptual. Este nevoie de lideri de gândire și generatori de idei, alături de cei care se asigură că operațiunile sunt efectuate. 

Cu alte cuvinte, avem nevoie de o schimbare în paradigma de conducere de la leadership-ul liniar și unidirecțional, la leadership-ul – ca proces bazat pe interdependențe. Această schimbare se întâmplă, de fapt și este determinată de recunoașterea faptului că complexitatea problemelor cu care ne confruntăm astăzi este mai mare decât poate cumula o singură persoană. Soluțiile la problemele sociale, organizaționale și de mediu necesită echipe multidisciplinare, iar liderul de astăzi ar putea fi oricare dintre membrii echipei. Conducerea eficientă implică acum un flux de influență multidirecțional. Conducerea apare din grupuri și sub-diviziuni. Liderii moderni eficienți influențează și sunt influențați de cei pe care îi conduc.

”Volatilitatea, incertitudinea, complexitatea și ambiguitatea, sunt realitățile de astăzi și vor continua să fie așa și în viitor”, spune Bob Johansen. „Nu va fi mai ușor, iar liderii trebuie să accepte această realitate.” Sintetizând, liderii viitorului vor trebui să aibă viziune, înțelegere, claritate și agilitate. Considerații despre cum conceptele negative de mai sus pot fi transformate într-o încadrare mai pozitivă a unui leadership eficient, Johannsen sugerează (în aceiași sursă): ”Volatilitatea va putea fi contracarată pe dezvoltarea viziunii, incertitudinea cedează în fața înțelegerii, complexitatea poate fi abordată prin claritate și antrenarea gândirii, iar ambiguitatea cedează la agilitate și flexibilitate”.

Astfel, vom sintetiza o serie de meta-competențe, care sunt necesare viitorilor lideri, pentru a supraviețui, conduce și crea viitorul:

Instinctul creator. Capacitatea de a exploata unicitatea individuală interioară pentru a construi și a crește lucruri, precum și de a se conecta cu alții în procesul de a face. Viitorii lideri, care lucrează cu ceilalți, vor avea nevoie atât de un spirit care poate face cât și de cel  de a crea, a dezvolta.

Claritate. Capacitatea de a vedea dincolo de confuzii și contradicții – către un viitor pe care alții încă nu îl pot vedea. 

Dilema flipping. Capacitatea de a transforma dilemele în avantaje și oportunități. Cum pot fi  îmbunătățite abilitățile în favoarea dilemelor, astfel încât să se reușească confruntarea unor provocări care nu pot fi rezolvate și nu vei mai dispărea?

Abilitatea de învățare imersivă. Capacitatea de a îngloba medii necunoscute și de a învăța de la acestea într-un mod în personal. Ieșirea din zona de confort stimulează învățarea și creativitatea.

Bio-empatie. Posibilitatea de a vedea lucrurile din punctul de vedere al naturii – de a înțelege, respecta și învăța din modelele naturii. Învățarea de la natură aduce organicitate și înțelepciune în stilul de conducere și modul de a lua deciziile.

Depolarizarea constructivă. Abilitatea de a aduce oamenii din culturi divergente spre o implicare constructivă. Capacități pentru a calma și îmbunătăți situațiile tensionate în echipele de muncă. 

Transparență și autenticitate. Capacitatea de a fi deschis și autentic cu privire la ceea ce contează, fără a fi auto-promovat sau despre cum conduci pentru a inspira credibilitate și încredere?

Prototipuri rapide. Inevitabil,  procesele de leadership inovator sunt asociate cu o serie de eșecuri (învățare din experiență).  Dezvoltarea unor prototipuri (în baza unor capacități) care să permită să eșecul timpuriu, frecvent și  ieftin (fără costuri sau impact major); cu alte cuvinte – să fie asigurate condiții de securitate și eficiență în timpul învățării de parcurs. 

Organizare inteligentă a mijloacelor de comunicare. Posibilitatea de a crea, de a interacționa și de a cultiva rețelele de afaceri sau de  a relaționa social în scopuri inteligente, prin utilizarea ingenioasă a mijloacelor electronice sau a altor mijloace media. 

Crearea de sensuri comune (consens). Abilitatea de a iniția, a hrăni și a crește active consensuale, de care pot beneficia și alți jucători; crearea unor setări în care pot coexista atât cooperarea cât și concurența.

Dincolo de această listă de abilități,  rămâne deschis subiectul despre calitățile leadership-ului/ formării sau antrenamentelor care pot asigura o pregătire adecvată pentru viitor. Liderii vor trebui să creeze abilități de durată,  dar „imersiunea” este cheia învățării noilor abilități: deschiderea și încrederea în capacitatea individului de a-și găsi utilitatea. 

Respectarea coerenței pe principii etice si sustenabile de rezolvare a crizelor la nivel național/local va conduce implicit spre un nou tip de leadership. Acesta va fi capabil să genereze viziuni sistemice și să susțină modelarea întregului proces:analiză –  sinteză – decizie – proiecție – aplicare – impactare.  Acesta obiectiv va deveni realizabil în momentul integrării tuturor elementelor / tematicilor de program descrise mai sus.

Abordarea tematicilor descrise anterior cumva n-a mai lăsat interpretabilitate pentru tematica centrală a proiectului: Leadership, analize, strategii și modelare sistemică. 

Spunem asta deoarece fiind în discuție niște subiecte de mare actualitate, dar și de impact major asupra societății umane, acestea au nevoie de vârfuri/ elite umane care să fie capabile să dea direcție, să susțină, inclusiv prin forța personală (caracter și abilități intelectuale), să mobilizeze și să inspire umanitatea pentru a reuși să evolueze pe principii calitative noi, în paradigma de existență sustenabilă.

• Dezvoltarea de baze de date si biblioteci conținând informația de specialitate la zi;
• Dezvoltarea rețelelor colaborative de schimb de experiență;
• Dezvoltarea unei baze de experiențe cu identificarea condițiilor si soluțiilor ce au condus la soluționarea problemelor;
• Dezvoltarea unei baze de cunoaștere largă și a rețelelor de specialiști ce caută soluții la probleme existente;
• Dezvoltarea sistemului de promovare în trepte și pe direcții individualizate (omul potrivit la locul potrivit).